Paginile Bibliei ne povestesc istorii de demult, ne uimesc cu întâmplări și evenimente care au sfidat naturalul, ne înșiruie porunci și sfaturi pentru orizontala și verticala vieții noastre, ne prezintă profeții uimitoare și, adeseori, ne pun pe gânduri prin tablouri despre consecințele răvășitoare ale păcatului, însă, mult dincolo de toate acestea, Cartea lui Dumnezeu ni-L arată pe Supereroul tuturor timpurilor și-al veșniciei, Isus Hristos, Dumnezeul care S-a întrupat în creatură spre salvarea tuturor oamenilor.
Când citim Biblia, să ne amintim că nu este o carte din care să facem piatră cu care să-i lovim pe alții, nici sabie cu care să-i crestăm să sângereze pe cei care nu cred ca noi, ci Cartea de vizită (și de vizite) a Pacificatorului venit (și revenitor) din ceruri.
Newsletter-ul #2 pe Drumul spre Emaus (care merge spre 700+ de abonați) vă propune un conținut divers – diversitate spre Unul născut-întrupat-înviat-și-adevărat. O avanpremieră a cărții Drumul spre Emaus. Un tetraevangheliar de tip „interviu”. Proiecte inedite care ne dau imbold spre Biblie – prin joc și vizită la muzeu. Perspective adevărate și adevăruri în perspectivă (cu FM de la STV). Un colț de suflet… ioanin. Plus decalogul liderului șchiop alături de încă două recomandări de carte. Încheiem cu vorbe din Proverbe (în traduceri proaspete) și, da, avem și de data asta versuri și gânduri care ne pun și mai pe gânduri.
Toate sunt, în esență, drumuri care ni se deschid spre Hristos.
În curând
Cartea Drumul spre Emaus era, la urma urmei, inevitabilă. Cele 52 de interviuri pe marginea celor 66 de cărți ale Bibliei, realizate cu 50 de persoane (pastori și laici) de-a lungul a 12 luni sunt adunate între coperțile cărții spre a fi o sursă de inspirație pentru un public mai larg, interesat de studierea Bibliei. Aflată acum în etapa corecturilor finale, cartea va fi disponibilă la Editura Viață și Sănătate înainte de a da cireșii japonezi în floare.
(Din culise: se pregătește și o lansare a cărții la București, în luna aprilie; dar despre asta veți afla mai multe la momentul potrivit.)
Număr de pagini: 440 | Tip copertă: hardcover
Biblia, într-un an
„Cei patru evangheliști au fost trei, Luca și Matei.” Așa se rânjea pe rime, în vremea ateistă, batjocorindu-se credința celui ce se apropia de Biblie. La Drumul spre Emaus credem că cei patru evangheliști au fost scriitori autentici, originali și inspirați de Dumnezeu. Cele patru interviuri luate în cadrul proiectului „Biblia într-un an” arată exact acest lucru.
Agnos Herțeliu a vorbit despre demonul tergiversării care l-a măcinat pentru o vreme pe evanghelistul Marcu. Un evanghelist al cărui cuvânt-cheie a fost apoi „îndată”.
Un dialog numai bun de Paște, despre Luca, este cel al cărui invitat a fost Cristinel Sava. Este evanghelia oamenilor aflați pe urmele Fiului omului.
Iosif Diaconu ne invită la pas prin vămile evanghelistului Matei. Am scos din cufere lucruri noi și lucruri vechi (vezi Matei 13:52).
Intervievat de Florin Bică, Christian Sălcianu a parcurs paginile evangheliei lui Ioan, apostolul uimit de natura divină a lui Isus Hristos.
Muzeul Bibliei
Un muzeu dedicat Bibliei este pe cale de a se deschide la Timișoara într-un spațiu unde a funcționat cea mai veche frizerie din oraș. Muzeul va expune colecția (personală) de Biblii a pastorului baptist Ionel Tuțac, o colecție de peste 1.100 de exemplare, care include un manuscris biblic datând de la jumătatea secolului al XIII-lea, o pagină dintr-o Biblie tipărită în anul 1475, o pagină din ceea ce am putea numi „prima ediție” a Bibliei „King James”, exemplare ale Bibliei în limba latină (din jurul anului 1600), Evangheliarul mitropolitului Gavriil Calimachi, un exemplar din Biblia de la Pesta (1873) ș.a.
Recent, pastorul Tuțac a achiziționat și cea mai mică Biblie din lume – varianta microcip –, așa-numita Nano Bible, creată la Institutul Politehnic din Haifa (Israel), care poate fi citită doar cu ajutorul unui microscop special, care mărește caracterele de circa o mie de ori.
Colecția include exemplare sau părți ale Bibliei datând din diferite perioade istorice și publicate în numeroase limbi și dialecte.
Deși va avea o suprafață de doar o sută de metri pătrați, Muzeul Bibliei se află într-o zonă centrală a orașului de pe Bega, putând deveni o sursă de inspirație pentru vizitatorii interesați să afle mai multe despre istoria, importanța și influența Bibliei asupra diverselor culturi și civilizații.
La inițiativa pastorului Tuțac a fost demarat și un proiect inedit – scrierea celei mai mari Biblii din România. Aceasta va fi scrisă de mână, iar la scrierea ei vor participa atât copii (elevi în diverse școli din țară), cât și diverse personalități din spațiul creștin românesc (primul verset din Biblia aceasta a fost scris de Mitropolitul Banatului, ÎPS Ioan Selejan). Biblia scrisă de mână va fi expusă, de asemenea, în Muzeul Bibliei.
Surse: Lugojeanul.ro, Gândul.ro, EVZ.ro, ZiuadeVest.ro, TimisOnline.ro.
Emisiunea „Adevăruri și perspective”
Rubrică de autor: Ioana Dumitrescu
Cuvintele sunt pasiunea ei. Scrie poezie și proză și, de câțiva ani, scrie și traduce versuri pentru muzică. Profesoară de limba română și limba engleză la un liceu din București, mărturisește că în fiecare zi încearcă să iasă din spatele catedrei și să se aventureze în lumea complexă a adolescenților. Iar atunci când are nevoie să-și reîncarce bateriile, deschide Biblia, și coșurile cu firimiturile rămase le strânge într-un colț – un Colț de suflet.
Citiți aici articolul „Drepturile de autor”, un concept din ce în ce mai prezent în lumea modernă, în care totul se poate plagia atât de ușor.
Revedeți aici interviul pe marginea cărții biblice Estera, eroina cărții fiind o orfană evreică ce ajunge împărăteasă, salvându-și poporul, in extremis, de la un genocid.
Iar aici cel despre cartea istorică 1 Împărați. Nu doar o bucată de istorie, o succesiune aridă de date sau o enumerare de eșecuri, ci istoria lui Israel privită prin ochii lui Dumnezeu. Un Dumnezeu care iubește în ciuda faptului că oamenii Îl rănesc.
Recomandări de lectură
Eric-Emmanuel Schmitt ne oferă în jurnalul călătoriei sale în Țara Sfântă – Provocarea Ierusalimului – prilejul de a înțelege istoria multistratificată a locurilor unde s-a născut creștinismul și, totodată, de a medita la experiența întâlnirii cu Hristos. (o recomandare a lui Florin Bică)
Cornilescu. Din culisele publicării celei mai citite traduceri românești a Sfintei Scripturi. Anul acesta, traducerea lui Dumitru Cornilescu împlinește 100 de ani. Documentele din arhiva Societății Biblice Britanice privind această traducere, publicate de Emanuel Conțac, ne deschid o ușă spre culisele realizării și distribuirii celei mai citite traduceri românești a Bibliei (cel puțin în mediul protestant românesc). Documentele sunt însoțite de date biografice, un tabel cronologic și un scurt studiu despre Cornilescu și Bibliile care îi poartă numele. (o recomandare a lui Cristinel Sava)
Dacă te țin curelele pentru un autor care nu-ți spune ce înger de om ești, ci cum să-ți recunoști falimentul într-un mod constructiv pentru a conduce după voia lui Dumnezeu (în biserică, la serviciu sau în familie), vezi aici articolul Liderul șchiop, o recomandare a cărții Leading with a Limp, scrisă de Dan B. Allender. (o propunere a lui Christian Sălcianu)
Grăuntele de muștar
Florin Bică a tradus din engleză capitolul 31 al cărții Proverbele din The Bible. New Living Translation. NLT surprinde cititorul care a bătătorit traducerea Cornilescu ani în șir prin nuanțe noi și prin limpezimea textului biblic.
Iar aici traducerea primului capitol al cărții Proverbele din The Message.
Poezie
***
Totul e surd în mine, Doamne,
în viața mea se înfundă toate ecourile,
orice muzică piere lângă ea,
sunt locatarul interioarelor pustii,
pe unde de foarte multă vreme
n-a trecut nicio divinitate,
cutremură, Tu, Doamne,
această alcătuire,
până-n rărunchi să simtă toate ale mele
nevoia de cer
***
Nu lăsa, Doamne Isuse Hristoase, să se adune
în viața mea atâta spaimă,
încât să se prăbușească asupră-mi
cumplita noapte a lepădării lui Petru
***
Cum se împart sângele și trupul Tău,
Doamne Isuse Hristoase,
să acopere fisurile
unor ceruri crăpate
Aurel Pantea, Execuții, București, Cartea Românească, 2020, pp. 89, 59, 39.
Ultimul cuvânt
„… crucea rupe ciclul violenței. Atârnând pe cruce, Isus a oferit exemplificarea supremă pentru porunca Sa de înlocuire a principiului răzbunării («un ochi pentru un ochi și un dinte pentru un dinte») cu principiul non-împotrivirii («oricui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt») (Mt. 5:38–42). Suferind violența ca victimă nevinovată, El a luat asupra Sa agresivitatea persecutorilor. A rupt cercul vicios al violenței absorbindu-l, luându-L asupra Sa. A refuzat să se lase prins în automatismul răzbunării, însă a căutat să biruie răul făcând binele – chiar cu prețul vieții Sale. Genul de alegere pe care Isus a făcut-o, optând pentru nonviolență, nu avea nimic de-a face cu negarea de sine în care eu mă pun pe mine însumi în totalitate la dispoziția altora ca ei să facă ce vor cu mine; dimpotrivă, avea foarte mult de-a face cu genul de afirmare de sine în care eu refuz să fiu prins în dublarea stupidă a gesturilor violente ale dușmanilor mei și să fiu modelat după imaginea lor. Nu, Mesia cel Crucificat nu este o legitimizare ascunsă a sistemului terorii, ci critica radicală a acestuia. Departe de a întrona violența, sacralizarea Sa ca victimă subminează violența.”
Miroslav Volf, Excludere și îmbrățișare. O explorare teologică a identității, a alterității și a reconcilierii, Oradea, Casa Cărții, București, Pleroma, 2014, pp. 345-346.
Drumul spre Emaus
© 2022–2024Editori:
Florin Bică, Florin Matei, Cristinel Sava, Christian Sălcianu.