Mi-au plăcut ideile expuse. Și mie mi-au “ sărit “ in fata de la primele versuri cuvântul înțelepciune . Un alt cuvant des amintit alături de el este neprihănirea. Poate intr-o zi imi fac timp sa văd de câte ori este amintit unul și de câte ori altul. Dacă nu suntem atenți putem sa spunem ca toate versete sunt pentru alții și pentru noi doar câteva. Nu, cred ca toate sunt pentru noi pentru ca in fiecare zi ne putem lovi de una din aceste învățături, mergând la cumpărături cu cei care nu au greutăți corecte la cântar, sau la servici când cineva încearcă sa-ți transmită un mesaj nu foarte “corect “ legat de tine și atitudinea ta. Iar la polul opus sunt” cei rai” Dumnezeu nu le da nume , doar ii amintește. “ Cei rai” care se gândesc cum sa facă răul, “ cei rai” ale căror picioare aleargă sa facă răul. Ce frumos explica Dumnezeu cele doua categorii. Depinde de noi in ce categorie vrem sa fim, sa avem înțelepciunea Lui Dumnezeu pe care El ne-o oferă cu mâna larga și apoi sa primim intrlepciune sau sa fim rai și sa ne gândim tot timpul cum sa fac rău. O săptămâna binecuvântata , plină de înțelepciune !
Jun 8, 2023·edited Jun 9, 2023Liked by Christian Salcianu
Am remarcat ca este posibil ca sensul cuvantului ”stiinta” sa fie acumulare de cunostinte si experienta nu ipoteze, teorii, metode de cercetare stiintifica, articole si restul elementelor care definesc stiinta la ora actuala.
Versetul care a fost o surpriza pentru mine si sincer nu stiu cum sa il interpretez este Proverbe 21:14.
Alt verset care imi creaza probleme este proverbe 6:26. Dupa a doua virgula pare ca lipseste ceva si apoi este lipita continuarea. Parca se vorbeste despre doua lucruri diferite.
Multumesc pentru calatorie si tinem aproape pana la sfarsit. :)
Mulțumim pentru comentarii și susținere. Reacțiile cititorilor, care până la urmă sunt cititori de Biblie (nu neapărat de interviuri pe Drumul spre Emaus), ne arată că suntem câștigați toți.
Florin Bică, editorul acestor materiale, chiar îmi spunea ieri că acesta este marele câștig, și anume că, prin proiectul acesta, oamenii citesc mai departe Biblia: „Cei care s-ar fi apucat de tradiționala citire la rând ar fi rezistat până la Leviticul...”
Încerc să răspund la cele două versete. Cel din 21:14 e surprinzător și greu de digerat dacă îl iei ca pe o recomandare. Dar cine a zis că e așa? Vorba Domnului Isus, „ce scrie? cum citești?” (pot fi două lucruri diferite).
Cum îl vezi, întreb și eu, dacă este o simplă observație și nu o recomandare? Concret, pus ca în zilele noastre, dacă un inspector de la finanțe e mânios, un dar făcut în taină îl domolește... Dacă șeful unei instituții (primărie) e pornit pe o direcție, o mită dată pe ascuns îl potolește.
Nu zic că e de urmat, și nu a fost scris așa... Versetul este o observație a unei realități din lumea asta, nu o recomandare (vezi și 17:23).
Cu privire la cel de-al doilea verset, mie îmi pare ok. Omul care se duce după o femeie (care dă ce are „pentru o femeie curvă”) va ajunge vai de capul lui. Vezi partea a doua de la 29:3 sau experiența clară a fiului risipitor din Luca 15:30, unde fratele mai mare acuză că „acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu femeile desfrânate...”
Multumesc de raspuns, Florin Bica are dreptate, eu sunt unul dintre aceia care nu am ajuns mai departe de Leveticul cu Biblia la rand insa mare ”cunoscator” de Biblie care nu se mai crede, acum :D.
Multumesc pentru perspectiva versetului 21:14.
As reveni la al doilea verset. Prima parte este ok, are inteles, dar a doua parte: ”...si femeia maritata intinde o cursa unui suflet scump”, nu are. Se refera la o femeie maritata care poate fi curva? ”Sufletul scump” se refera la o persoana inocenta care nu isi da seama cea face? De ce este denumit ”scump”? ca valoare sau ca dragalasenie?
Poezia (din înțelepciunea ebraică) folosea rima la nivel de idei. Dacă noi facem ca versurile noastre să rimeze la nivel auditiv (vorba lui Eminescu, “ce din coadă au să sune”), la evrei se repeta, sau se contrasta sau se dezvolta totul la nivel de idee. De aceea, de nenumărate ori vei găsi o idee în prima parte a unui verset reluată in partea a doua.
Cu “teoria” asta poți face “practica” pe multe versete, inclusiv cel de aici (sau cel cu “darul”/“mita” de mai sus).
Femeia măritată care e curvă, prin ispitirile ei întinde o cursă unui suflet scump (cum ar fi fost fiul risipitor).
Mi-au plăcut ideile expuse. Și mie mi-au “ sărit “ in fata de la primele versuri cuvântul înțelepciune . Un alt cuvant des amintit alături de el este neprihănirea. Poate intr-o zi imi fac timp sa văd de câte ori este amintit unul și de câte ori altul. Dacă nu suntem atenți putem sa spunem ca toate versete sunt pentru alții și pentru noi doar câteva. Nu, cred ca toate sunt pentru noi pentru ca in fiecare zi ne putem lovi de una din aceste învățături, mergând la cumpărături cu cei care nu au greutăți corecte la cântar, sau la servici când cineva încearcă sa-ți transmită un mesaj nu foarte “corect “ legat de tine și atitudinea ta. Iar la polul opus sunt” cei rai” Dumnezeu nu le da nume , doar ii amintește. “ Cei rai” care se gândesc cum sa facă răul, “ cei rai” ale căror picioare aleargă sa facă răul. Ce frumos explica Dumnezeu cele doua categorii. Depinde de noi in ce categorie vrem sa fim, sa avem înțelepciunea Lui Dumnezeu pe care El ne-o oferă cu mâna larga și apoi sa primim intrlepciune sau sa fim rai și sa ne gândim tot timpul cum sa fac rău. O săptămâna binecuvântata , plină de înțelepciune !
Am remarcat ca este posibil ca sensul cuvantului ”stiinta” sa fie acumulare de cunostinte si experienta nu ipoteze, teorii, metode de cercetare stiintifica, articole si restul elementelor care definesc stiinta la ora actuala.
Versetul care a fost o surpriza pentru mine si sincer nu stiu cum sa il interpretez este Proverbe 21:14.
Alt verset care imi creaza probleme este proverbe 6:26. Dupa a doua virgula pare ca lipseste ceva si apoi este lipita continuarea. Parca se vorbeste despre doua lucruri diferite.
Multumesc pentru calatorie si tinem aproape pana la sfarsit. :)
Mulțumim pentru comentarii și susținere. Reacțiile cititorilor, care până la urmă sunt cititori de Biblie (nu neapărat de interviuri pe Drumul spre Emaus), ne arată că suntem câștigați toți.
Florin Bică, editorul acestor materiale, chiar îmi spunea ieri că acesta este marele câștig, și anume că, prin proiectul acesta, oamenii citesc mai departe Biblia: „Cei care s-ar fi apucat de tradiționala citire la rând ar fi rezistat până la Leviticul...”
Încerc să răspund la cele două versete. Cel din 21:14 e surprinzător și greu de digerat dacă îl iei ca pe o recomandare. Dar cine a zis că e așa? Vorba Domnului Isus, „ce scrie? cum citești?” (pot fi două lucruri diferite).
Cum îl vezi, întreb și eu, dacă este o simplă observație și nu o recomandare? Concret, pus ca în zilele noastre, dacă un inspector de la finanțe e mânios, un dar făcut în taină îl domolește... Dacă șeful unei instituții (primărie) e pornit pe o direcție, o mită dată pe ascuns îl potolește.
Nu zic că e de urmat, și nu a fost scris așa... Versetul este o observație a unei realități din lumea asta, nu o recomandare (vezi și 17:23).
Cu privire la cel de-al doilea verset, mie îmi pare ok. Omul care se duce după o femeie (care dă ce are „pentru o femeie curvă”) va ajunge vai de capul lui. Vezi partea a doua de la 29:3 sau experiența clară a fiului risipitor din Luca 15:30, unde fratele mai mare acuză că „acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu femeile desfrânate...”
Multumesc de raspuns, Florin Bica are dreptate, eu sunt unul dintre aceia care nu am ajuns mai departe de Leveticul cu Biblia la rand insa mare ”cunoscator” de Biblie care nu se mai crede, acum :D.
Multumesc pentru perspectiva versetului 21:14.
As reveni la al doilea verset. Prima parte este ok, are inteles, dar a doua parte: ”...si femeia maritata intinde o cursa unui suflet scump”, nu are. Se refera la o femeie maritata care poate fi curva? ”Sufletul scump” se refera la o persoana inocenta care nu isi da seama cea face? De ce este denumit ”scump”? ca valoare sau ca dragalasenie?
Da, la ambele.
Poezia (din înțelepciunea ebraică) folosea rima la nivel de idei. Dacă noi facem ca versurile noastre să rimeze la nivel auditiv (vorba lui Eminescu, “ce din coadă au să sune”), la evrei se repeta, sau se contrasta sau se dezvolta totul la nivel de idee. De aceea, de nenumărate ori vei găsi o idee în prima parte a unui verset reluată in partea a doua.
Cu “teoria” asta poți face “practica” pe multe versete, inclusiv cel de aici (sau cel cu “darul”/“mita” de mai sus).
Femeia măritată care e curvă, prin ispitirile ei întinde o cursă unui suflet scump (cum ar fi fost fiul risipitor).