Evenimentul „Zilele celor mici” ajunge în 2024 la ediția a 12-a. Îmi place s-o numesc „apostolică”, după numărul apostolilor, la fel cum unii vorbesc despre nunți „de argint”, „de aur” ș.a.m.d. Ediția aceasta ar mai putea fi numită și „a perechilor” – voi explica mai jos de ce.
Zăbovesc totuși, înainte de orice altceva, asupra câtorva gânduri publicate de Gabriel Liiceanu. Într-un eseu intitulat „Cum învață puii de oameni să vâneze”, acesta explică:
„Sunt convins că cititul între 8 și 14 ani este echivalentul din viața oamenilor al deprinderii vânatului la feline. Căci, așa cum învățarea vânatului este partea esențială a «educației» pentru puiul de tigru, cărțile îi arată copilului care sunt pozițiile fundamentale pe care trebuie să le ocupe de la bun început pentru ca parcursul vieții să fie străbătut în mod onorabil. Numai în virtutea acestor «poziții», selectate și transmise prin povești de la o generație la alta, va putea puiul de om să distingă până la sfârșitul vieții sale între bine și rău. Sunt tot mai înclinat să cred că «oamenii răi», cei care îndeobște se îndeletnicesc cu chinuirea semenilor lor, sunt în general fie oameni care nu au citit, fie care nu au citit când trebuia, nu au citit ce trebuia sau au citit prost.”
(Dan C. Mihăilescu, editor, Cărțile care ne-au făcut oameni, ediția a II-a, Humanitas, 2017, pp. 60-61)
M-am gândit adeseori că viața mea, dacă nu ar fi fost umplută de cărți încă din perioada claselor I-IV, ar fi arătat cu totul altfel. M-am întrebat cum ar fi fost o astfel de viață alternativă și, privind în jurul meu, mi-am imaginat că aș fi semănat cu X sau, poate, cu Y… Oricum, nu voi ști niciodată. Cărțile, rămânând în spectrul comparației liiceane, m-au învățat să vânez într-un anumit fel și, aș completa eu, dezvățul este foarte greu sau chiar imposibil. Cărțile devin cărămizi în clădirea vieții noastre, cunoștințe în sertarele memoriei noastre, idei și energii în creierul nostru.
Sunt convins că, în viață, orice om poate avea parte de mai multe școli. Pe lângă școala pe care o știm toți – aceea unde există săli de clasă, materii, profesori, cataloage și note –, pot exista și altele. Iar una dintre acestea este școala cărților. Nu a manualelor școlare, ci a cărților pe care copiii și, mai târziu, adulții le citesc de plăcere. Pentru că vor să afle. Din curiozitate. Mânați nu de la spate, nici din dorința de a „vâna note și medii bune”, ci de plăcerea de a citi, de a învăța, de a căuta, de a se înțelege pe ei înșiși și de a desluși măcar în parte lumea din jurul lor.
Copiii, mai mult decât adulții, au un fel aparte de a citi, vorace, cu pofta aceea specifică exploratorilor care știu că îi așteaptă ceva nou, nemaivăzut, la capătul drumului. Mi-ar plăcea să mai pot citi cărți așa cum o făceam în urmă cu câteva decenii! Noi, adulții, din păcate, am pierdut – într-o anumită măsură – arta de a citi. Citim și noi, nu zic nu… Citim pentru studiile noastre, citim pentru că ne este de folos la job, citim pentru a găsi răspunsuri sau rezolvări la unele probleme, dar nu mai știm cum e să citești de parcă ai întinde mâna și, agățându-te de tivul unui nor, să te înalți în văzduh spre un fel de veșnic Paradis borgesian.
Zilele celor mici sunt pentru noi, cei de la Editura Viață și Sănătate, prilejul de a-i invita pe copii – de vârste variate: bebeluși, pici și apoi dintre cei tot mai voinici – și, de ce nu, chiar și pe părinții lor să descopere lumea cititului și, prin ea, să învețe cum să vâneze, să găsească repere stabile și să devină (zic aici pe dos decât G. Liiceanu) oameni buni.
Ediția din acest an – a 12-a, după cum aminteam – vine cu o ofertă foarte bogată. Avem în primul rând 15 noutăți editoriale.
Apoi, pe lângă acestea, avem o mulțime de titluri selectate pe sprânceană, scrise, traduse, redactate și așezate în pagină de 13 ani încoace. Număr nu mai puțin de 155 de titluri diferite, aparte de noutățile editoriale, în pliantul cu oferta ZCM: romane biblice și de aventură, volume de povestiri, rime hazlii sau cu tâlc, cărți despre natură și faună, biografii, broșuri cu jocuri și activități, bandă desenată, albume ilustrate și board books pentru preșcolari, volume cu tematică biblică și spirituală, Biblii pentru copii, cărți de colorat, materiale educative pe teme diverse – igienă orală, stil de viață, lecții financiare, stiluri de învățare etc.
Fără să ne fi propus lucrul acesta, ediția ZCM 2024 a devenit o ediție „a perechilor” la capitolul noutăți editoriale. Avem, de exemplu, două cărți care ne prezintă lumea animalelor din perspectiva mărimii, a dimensiunilor – Giganți în lumea animalelor și Mic și mare, o mirare. Nu mă întrebați care dintre ele este mai frumos ilustrată, că nu mă pot hotărî!
Pentru cititorii mai mici avem o altă pereche – Oceanul vorbește și Rosalind s-a uitat cu atenție –, fiecare dintre ele prezentând biografia unei femei care și-a înscris numele în cartea marilor descoperiri științifice, iar asta împotriva prejudecăților și a inegalității de șanse din perioada în care a fost activă.
Justin Case, micul detectiv amator, face și el pereche anul acesta. Și nu cu oricine, ci cu… Justin Case! Ei bine, da, avem de data aceasta nu unul, ci două volume, al 4-lea și al 5-lea, din seria cu JC: Semnale periculoase în Belize și Aventuri în Masai Mara.
Pentru preșcolarii cărora le plac cărțile complet și superfain ilustrate, oferta include două albume de inspirație biblică: Avraam Îl caută pe Dumnezeu și Râsul Sarei. Iar pentru iubitorii de jocuri avem tot o pereche, și aceasta de inspirație biblică – Viața lui Isus și Cei doisprezece apostoli, ambele conținând activități de tipul „caută și găsește”.
La capitolul nonficțiune plusăm cu o pereche de cărți pe teme de actualitate, care le propun copiilor câte 32 de activități fiecare: Apa, o resursă prețioasă și Biodiversitatea, o resursă prețioasă. Iar la categoria ficțiune, cititorii sunt „ispitiți” cu două titluri noi – Sfârșitul imperiului. O poveste din vremea lui Belșațar (titlu care completează colecția „Biblioteca Junior”) și Ossie, puiul de vidră.
Apoi, întrucât ne trebuia și o excepție de la regulă, avem și o carte nepereche, destinată adolescenților și adulților: Vânătorii de microbi, carte care se citește doar cu sufletul la gură.
Mai multe detalii despre ZCM 2024 pot fi găsite pe site-ul editurii: www.viatasisanatate.ro. Menționez doar că ofertele speciale (reduceri de preț de până la 30% și câteva pachete de cărți cu reduceri de-a dreptul formidabile) vor fi disponibile în zilele de 21 și 22 mai a.c. Vă invit cu drag să participați la această festivitate a cărților care îi cresc pe copii spre a fi, pentru părinți și societate, mari bucurii. (N-am găsit altă rimă.)
Drumul spre Emaus
© 2022–2024Editori:
Florin Bică, Florin Matei, Cristinel Sava, Christian SălcianuContact:
info@drumulspreemaus.ro sau pe Facebook
Felicitari ! Excelenta initiativa! Si pe mine cartile citite in copilarie m-au ajutat sa devin un adult curios sa descopere lumea, frumusetile creatiei si diversitatea caracterelor si atitudinilor oamenilor in fata bucuriilor dar, mai ales, a obstacolelor vietii. Sunt de acord cu tine Florin: “ Pe lângă școala pe care o știm toți – aceea unde există săli de clasă, materii, profesori, cataloage și note –, pot exista și altele. Iar una dintre acestea este școala cărților. Nu a manualelor școlare, ci a cărților pe care copiii și, mai târziu, adulții le citesc de plăcere. Pentru că vor să afle. Din curiozitate. Mânați nu de la spate, nici din dorința de a „vâna note și medii bune”, ci de plăcerea de a citi, de a învăța, de a căuta, de a se înțelege pe ei înșiși și de a desluși măcar în parte lumea din jurul lor”. Bravooo Florin! Slava Domnului ca avem o editura crestina in care literatura pt copii ocupa un loc important ! 🙏❤️