Învierea lui Isus – după trei zile plus (+) trei nopți?

Nov 11, 2022

Cum explici că Domnul Isus a spus în Matei 12:40 „Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului”? Creștinii afirmă în general că Isus a murit în ziua de vineri și a înviat în ziua de duminică. Dar nu sunt trei zile pline!… Și nu sunt decât două nopți!… Să fi murit Domnul într-o zi de joi, sau chiar miercuri, astfel încât să fie exact 72 de ore? [întrebare primită de la un cunoscut]

Cuvintele Domnului despre moarte și înviere vin într-un context în care, în ciuda tuturor acțiunilor Sale, unii nu credeau în mesianitatea Lui. Ca atare, au cerut un semn. Iar Domnul le-a spus despre… semnul lui Iona.

Știai de semnul lui Iona?

Nici eu. Cel mai probabil nu am fi știut de acest semn (sau măcar că este un semn) dacă nu ni-l evidenția Isus. El ia creditul și tot El îl va explica și împlini.

Ca atare, abia privind retrospectiv putem înțelegem de acum paralela:

IONA
(1) Iona a fost trimis să vestească locuitorilor din Ninive pocăința, dar (2) înainte de asta a stat în pântecul unui pește timp de trei zile și trei nopți, (3) fiind aruncat în mare de marinari păgâni;

ISUS
În același fel, (1) mântuirea cerească va fi vestită oamenilor spre pocăință, dar mai întâi (2) Isus trebuie să fie doborât până în inima pământului, după ce (3) va fi fost dat morții prin mâinile neamurilor.

Expresia în oglindă „trei zile și trei nopți” este o formă de exprimare generică, cuprinzătoare, dar nu o formulă de calcul, nu o statistică.

De ce zic asta? Pentru că expresia în sine apare o singură dată (știai?), iar în toate celelalte pasaje biblice în care apare același eveniment al învierii, se spune doar „zile”, nopțile nefiind marcate, numărate. Subliniez, în toate celelalte pasaje unde se mai vorbește despre învierea Domnului, atât El, cât și ucenicii și chiar dușmanii vorbesc cu toții despre „a treia zi”, socotind astfel zilele și nu nopțile. (Insist că nu e argumentul meu, ci este observație în baza majorității textelor din Scriptură.)

Trei zile, sau „a treia zi”

Imaginea unui segment de timp de „trei zile” (nu și de trei nopți) apare de mai multe ori în Scriptură, în dreptul Domnului Hristos (mai jos voi menționa și unele texte din Vechiul Testament).

Pe când era copil, abia după trei zile a fost găsit de părinții Lui. Deși părea pierdut (nu încă „în inima pământului”), cu siguranță că a fost găsit împlinind planul Tatălui Său (Luca 2:41-50).
O altă ocazie este aceea în care a stârnit antipatia evreilor ce se încredeau în templul lor. Isus le-a spus că, dacă va fi dărâmat, El va ridica templul în trei zile. Evident, cum scrie Ioan, El le vorbea despre templul trupului Său (Ioan 2:18-22).
Metafora aceasta a revenirii la viață după trei zile L-a urmărit până la răstignire. Acuza că El va ridica templul în trei zile apare din nou la momentul răstignirii în Matei 26:61 și 27:40 sau în Marcu 14:58 și Marcu 15:29.
Domnul Însuși le-a spus ucenicilor în repetate ocazii că va muri și că va învia „a treia zi” (Matei 16:21, 17:23, 20:19; Marcu 9:31; Luca 9:22, 18:33, 24:7), sau „după trei zile” (Marcu 8:31, 10:34). (Pentru noi sună ciudat să spui că 3 zile = a 3-a zi, dar cred că ești de acord cu mine că Isus nu Se contrazice pe Sine.)
Acest lucru a fost pe deplin înțeles de către ucenici, după cum avem dovada în dialogul din drumul spre Emaus. Cei doi ucenici împărtășesc Străinului faptul că „Noi trăgeam nădejde că El este Acela care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri…” (Luca 24:21). (Observi că era a treia zi, iar Isus înviase deja. La fel mai jos).
Aceeași idee a fost confirmată de Isus, după înviere, când le-a spus că „Aşa este scris, şi aşa trebuia să pătimească Hristos, şi să învieze a treia zi dintre cei morţi” (Luca 24:46).
Mai departe ucenicii au predicat lumii același lucru, că Isus „a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi” (1 Corinteni 15:4), sau „Dumnezeu L-a înviat a treia zi” (Faptele apostolilor 10:40).

Vedem deci ideea repetată că Isus a înviat în timpul celei de-„a treia zi”.

Și dușmanii au știut la fel

Este uimitor că și dușmanii au știut același lucru, ba chiar s-au străduit să facă tot posibilul ca profeția să nu se împlinească. Venind la Pilat, a doua zi (sâmbătă), care urmează după Ziua Pregătirii (vineri), ei au spus: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: „După trei zile voi învia” (Matei 27:62-63).

Este evident că au numărat zilele. Fusese Ziua Pregătirii când a murit Isus (Ioan 19:14, 19:31, 19:42). Ordinea este accentuată în Luca 23:54 „Era ziua Pregătirii, şi începea ziua Sabatului.” Apoi a urmat ziua de Sabat, care a coincis cu Paștele („ziua aceea de Sabat era o zi mare”). Așa că se așteptau ca în ziua următoare după Sabat, a treia zi (vineri-sâmbătă-duminică), să se întâmple ceva.

I-au zis lui Pilat: „Dă poruncă, deci, ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul, şi să spună norodului: „A înviat din morţi!” Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” (Matei 27:64)

Pus pe foaie (mă rog, pe ecran),

Isus a murit vineri spre apus, înainte de sfârșitul părții luminoase a zilei. (Știi că ziua biblică se sfârșește la apus și apoi începe o alta, de la același apus de soare: „a fost o seară și a fost o dimineață”, zice Geneza 1). Așadar, vineri la apus de soare Isus era deja mort și îngropat. În noaptea aceea a stat în mormânt.
Tot în mormânt a stat pe tot parcursul zilei de Sabat. În noaptea următoare de asemenea a fost în mormânt.
Iar duminică dimineața a înviat.

Da, nu sunt trei zile + trei nopți!

Nu sunt decât două nopți. Nu e nimic de demonstrat sau de forțat aici.

Dar cele trei zile sunt – într-un calcul ce include partea ca întreg.

Dacă vrei să fie 72 de ore, atunci trebuie spus clar: nu sunt 72. Și nici nu trebuie să fie… De ce? Pentru că în numărătoarea inclusivă, orice porțiune din ziua de vineri se pune ca o zi întreagă, orice porțiune din duminică se pune ca o zi întreagă.

Ilustrez: dacă un bebeluș se naște la o dată anume în an, nu greșim nimic dacă spunem că e primul lui an de viață, deși nu a aniversat încă pe deplin primul an. La fel e la o înmormântare, se pune tot anul, chiar dacă decedatul nu a ajuns la împlinirea lui. Nu ca formulă, nu ca statistică…

Am găsit mai mulți comentatori care ilustrează mai bogat că expresiile „după trei zile” / „trei zile și trei nopți” și „a treia zi” sunt interschimbabile. Vezi aici, pentru un studiu mai larg:

Trei zile în Vechiul Testament

Câteva exemple biblice din Vechiul Testament (din linkurile de mai sus) cu privire la trei zile = a treia zi:

când Iosif i-a arestat pe frații săi, spune Scriptura că „i-a aruncat pe toţi, trei zile în temniţă” (Geneza 42:17). Doar că, atunci când i-a scos, Biblia numește că era „a treia zi” (v. 18).
Același model îl găsim în experiența lui Roboam, unde „după trei zile” echivalează cu „a treia zi” (2 Cronici 10:5-12).

Echivalența

Câteva exemple biblice cu privire la echivalența „x zile + x nopți” = x zile

Isus a postit 40 de zile și 40 de nopți, conform textului din Matei 4:2, în timp ce Marcu 1:13 scrie doar „40 de zile”.
Exemplul ideal, cu „trei zile și trei nopți”, este de găsit în postul ținut de Estera (4:16–5:1), care se încheie „a treia zi”, nu după a treia noapte, nu în a patra zi…

Patru? (Niciodată!)

Închei în tonul acesta:

Dacă Isus ar fi fost în mormânt fix „trei zile” și fix „trei nopți”, atunci cam în a câta zi ar fi înviat? Evident, în „a patra zi”. Dar nu vom găsi nicăieri în Scriptură expresia asta, „și a înviat a patra zi, după Scripturi”!

Nici măcar o dată :)

„A fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi” (1 Corinteni 15:4), pentru că „Dumnezeu L-a înviat a treia zi” (Faptele apostolilor 10:40).

Nicolae777

Mar 4Liked by Christian Salcianu

În urmă cu ceva timp vorbisem cu cineva despre un pastor care zicea că Domnul Isus a murit miercurea sau joia și aceasta m-a făcut să cercetez mai profund durata a câte zile a stat Domnul în mormânt. Descoperirea simplă, dar minunată m-a umplut de bucurie. Deci nicăieri nu scrie că a murit miercuri sau joi, ci în ziua pregătirii pentru sabat, adica vineri și era o zi mare de sabat deoarece coincidea sărbătoarea paștelui care se ține odată pe an cu sabatul care se ține săptămânal. Problema e în percepția expresiei 3 zile și 3 nopți. Domnul Isus a murit la ora 3 după-amiaza vineri sau la ceasul al 9 lea al primei zile evreiești și a stat în mormânt 3 zile și 3 nopți dar nu luate împreună ci durata a 3 zile și a 3 nopți adică 12 ore x3 egal 36 ore. Acest mod de exprimare e des folosit în biblie de ex. în visele lui Iosif în Egipt. 36 e multiplul lui 6×6 omenescul, ce ține de fire etc și a înviat dupa 36 de ore adică după durata a 3 zile și durata a 3 nopți evreiești. Și atunci e simplu de acceptat că a înviat duminică dimineața la ceasul al 9 lea al[duratei] nopții a treia[calendarul evreiesc], la a patra strajă sau la ora 3 a dimineții[calendarul nostru]. Minunată perfecțiune în toate lucrările celui Viu și Adevărat. Biblia NICIODATĂ nu se contrazice dar Duhul Domnului descoperă și nu trebuie să ne fie teamă că putem găsi neconcordanțe în mărturiile unor fapte, doar în biblie am gasit viața, mărturia despre Isus Măntuitorul nostru numai că nu mintea noastră o înțelege ci Duhul sfânt care L-am primit ne învață. Pot spune că biblia e cartea Tatălui meu și orice copil al Lui trebuie să creadă, să spună asta că biblia e cartea Tatălui nostru a tuturor celor ce sunt născuți din Duhul Sfânt

Expand full comment

john

May 26Liked by Christian Salcianu

de fapt, daca intelegem notiunea de zi si de noapte asa cum le-a definit Dumnezeu (Și Dumnezeu a numit lumina zi și întunericul l-a numit noapte), sunt chiar 3 zile si 3 nopti. La moartea Domnului pe cruce, s-a facut intuneric peste toata tara de la sase la noua. A fost asa ca sa nu existe indoiala ca Dumnezeu era acolo.

Drumul spre Emaus

Discussion about this post